Intrebari Frecvente

Aici veți găsi răspunsuri la majoritatea întrebărilor frecvente.

General

Ce sunt bitcoinii?

Bitcoin-ul este unitatea de monedă a sistemului Bitcoin. O prescurtare utilizată în mod obișnuit pentru această monedă este "BTC", pentru a se referi la un preț sau

cantitate (de exemplu: "100 BTC"). Există astfel de lucruri ca Bitcoin fizic, dar în cele din urmă, un Bitcoin este doar un număr asociat cu o Adresă Bitcoin. Un Bitcoin fizic este pur și simplu un obiect, cum ar fi o monedă, cu numărul atent integrat în interior.

A se vedea, de asemenea, o introducere ușoară pentru Bitcoin.

Cum fac rost de bitcoini?

Există o varietate de moduri de a dobândi Bitcoins:

Acceptă Bitcoin ca plată pentru bunuri sau servicii.
Cel mai obișnuit mod de a cumpăra Bitcoin sunt Bitcoin Exchanges
Există mai multe servicii, unde poți cumpăra in schimbul monezilor tradiționale.
Găsește pe cineva care vinde Bitcoin în persoană pentru cash prin local directory.
Participă într-un mining pool.
De asemenea, dacă echipamentul de minerit este destul de performant, mineritul solo este posibil prin crearea unui nou block ( Rezolvarea unui block produce în

prezent 25 Bitcoin, plus taxele de tranzacție).

Vizitează site-urile care oferă free samples and offers.

Garantează Bitcoin un flux gratis de bani?

Deoarece Bitcoin este o tehnologie nouă, poate crea confuzie cu privire la ce este și cum funcționează. Uneori, datorită prezentării, este privit ca una dintre

următoarele lucruri:

O schemă "îmbogățește-te peste noapte" online.
O portiță în piața economiei, prin instalarea sa garantează un flux regulat de cash.
O investiție sigură care va rezulta aproape întotdeauna un profit.

De fapt, niciuna dintre scenariile prezentate mai sus nu sunt adevărate. Să privim cu atenție scenariile în mod independent.

Este Bitcoin o schemă care poate îmbogății peste noapte ?

Dacă ai petrecut destul timp pe internet, cel mai probabil ai văzut multe reclame pentru fel și fel de metode care te pot îmbogății peste noapte. Reclamele acestea

deobicei oferă profituri imense în schimbul a câteva ore investite. Aceste metode sunt, în majoritatea cazurilor, scheme piramidale care generează bani de la angajații

săi proprii și nu oferă nimic în schimb ce reprezintă o valoare reală. Majoritatea lor te vor convinge să cumperi un pachet care îți va câștiga sume în jurul sutelor

zilnic, dar defapt prin tine, distribuie reclamă și mai multă. În concluzie rezultând profit pentru cel care deține jocul piramidal.

Bitcoin este în nici un fel similar cu aceste scheme. Bitcoin nu promite profituri excepționale. Nu există nici o modalitate prin care dezvoltătorii pot face bani cu

implicarea ta sau de a lua bani de la tine. Obținerea unui Bitcoin este aproape imposibil fără consimțământul proprietarului. Acest fapt reprezintă un punct forte al

monedei virtuale. Bitcoin este o monedă experimentală, virtuală care poate reuși sau poate eșua. Nici unul dintre dezvoltătorii săi nu se așteaptă să se îmbogățească pe

urmă sa.

Un răspuns mai detaliat la această întrebare poate fi găsit here.

Voi face bani instalând clientul?

Majoritatea indivizilor care folosesc Bitcoin nu câștiga nimic prin a face acest lucru. Iar clientul implicit nu a fost creat pentru a câștiga Bitcoin. O mică

minoritate de oameni cu hardware dedicat, de înaltă performanță dobândesc Bitcoin prin "mining" (generează bitcoins, vezi What is mining?) cu

un soft special, dar aderarea în comunitatea Bitcoin nu ar trebui să fie greșit interpretată ca fiind drumul spre bogăție. Marea majoritate a utilizatorilor se implică

pentru că conceptualitatea proiectului este foarte interesantă, prin urmare nu au nimic de câștigat prin asta. Acesta este, de asemenea, motivul pentru care nu veți

găsi speculații multe cu privire la repercusiuni politice sau economice legate de Bitcoin oriunde pe acest site: Dezvoltătorii Bitcoin își datorează devotamentul lor

pentru beneficiile intelectuale, decât cele de natură monetară. Bitcoin își face primii pași mărunți: poate ajunge într-o poziție unde va crea lucruri grozave, dar acum

are ceva de oferit doar celor care au nevoie de un stimulus interesant din punct de vedere conceptual si care face parte din tehnologia de ultima oră.

Ca o investiție, este Bitcoin un lucru sigur?

Bitcoin este o monedă electronică nouă și interesantă, valoarea acestuia nu este susținută de către nici un guvern sau organizație. Ca orice valută, o anumită parte

din valoare se justifică prin faptul că oamenii sunt dispuși să facă comerț în schimbul bunurilor sau servicilor. Rata de schimb a valutei fluctuează în continuu, și

câteodată în mod nesăbuit. Este lipsită de recunoaștere globală și este vunerabil la manipulare de către terți care dispun de o finanțare modestă. Incidente de

securitate, cum ar fi compromisul site-urilor sau a conturilor pot declanșa lichidări majore. Diferite fluctuații pot crea o serie de bucle pozitive, acestea cauzând

fluctuații mult mai mari al cursului de schimb. Oricine care investește bani în Bitcoin trebuie să înțeleagă riscurile la care sunt predispuși, și să considere valuta

un curs de schimb volatil. Odată ce Bitcoin devine mai cunoscut și acceptat, cursul se va stabiliza, dar pentru moment este imprevizibil. Orice investiție în Bitcoin ar

trebui făcut cu atenție și cu un plan clar de a mitiga riscul.

Pot cumpăra bitcoini cu Paypal?

Este posibilă cumpărarea bitcoinilor fizici cu PayPal, dar este o operațiune dificilă și/sau scumpă pentru bitcoinii non-fizici, datorită riscului însemnat pentru

vânzător.

Deși este posibilă găsirea unui individ ce dorește să-ți vândă Bitcoini via PayPal (posibil via #bitcoin-otc), majoritatea schimburilor

virtuale nu permit finanțarea prin PayPal. Acest lucru se datorează cazurilor repetate în care cineva plătește bitcoinii prin PayPal, primește bitcoinii cuveniți, iar

mai apoi se plânge în mod fraudulos către PayPal pe motiv că nu și-ar fi primit achiziția. PayPal adesea ia partea cumpărătorului fraudulos în acest caz, ce-nseamnă că

orice vânzător trebuie să-și acopere riscul cu taxe mai mari sau să refuze să accepte PayPal cu totul.

Cumpărarea de Bitcoini de la indivizi în acest fel este posibil, dar este necesar ca vânzătorul să aibă încredere că acel cumpărător nu va depune o cerere către PayPal

de restituire a plății.

Unde pot găsi un forum românesc dedicat discuțiilor despre Bitcoin?

Pe Bitcointalk.org, forumul oficial Bitcoin, există o comunitate din ce în ce mai mare de români interesaţi de Bitcoin, vizitaţi

Forumul Românesc Bitcoin.

Cum se creează noi bitcoini?

Numărul bitcoinilor în timp, presupunând un interval perfect, de 10 minute.

Noi bitcoini sunt generați de rețea prin procesul numit „minerit”. Într-un proces ce este similar unei loterii, nodurile miniere ale rețelei

sunt răsplătite cu bitcoini de fiecare dată când găsesc o soluție unei anumite probleme matematice (și prin urmare crează un nou bloc). Crearea unui bloc este o

metodă de verificare cu o dificultate ce variază odată cu puterea de calcul totală a rețelei. Recompensa pentru rezolvarea unui bloc este ajustată în mod automat,

astfel încât, la fiecare patru ani de operare a rețelei Bitcoin, sunt creați jumătate din numărul de bitcoini existenți în precedenții 4 ani. 10.500.000

bitcoini au fost creați în primii (aproximativ) 4 ani, din ianuarie 2009 până în noiembrie 2012. Prin urmare, la fiecare patru ani după aceea, această cantitate se

înjumătățește, astfel încât va fi de 5.250.000 pentru anii 4-8, 2.625.000 pentru anii 8-12, ș.a.m.d. Astfel, numărul total de bitcoini aflați în

existență nu va depăși niciodată 21.000.000.

Blocurile sunt minerite la fiecare 10 minute (în medie), iar pentru primii 4 ani (210.000 blocuri), fiecare bloc conținea 50 bitcoini noi. Pe măsură ce

puterea de procesare direcționată către minerit se schimbă, dificultatea creării de noi bitcoini variază. Acest factor de dificultate este calculat la fiecare 2016

blocuri și este bazat pe timpul necesar generării precedentelor 2016 blocuri. Vezi secțiunea minerit.

Care este numărul total de bitcoini la ora actuală?

Numărătoarea curentă. Vezi și graficul numărului total aflați în circulație

Numărul de blocuri înmulțit cu cantitatea monedelor fiecărui bloc este numărul de monede aflate în existență. Valoarea monetară a unui bloc este de 50 BTC pentru

primele 210.000 blocuri, 25 BTC pentru următoarele 210.000 blocks, apoi 12.5 BTC, 6.25 BTC, etc.

Cât de divizibili sunt bitcoinii?

Un bitcoin poate fi divizat până la 8 cifre decimale. Prin urmare, 0.00000001 BTC este cantitatea cea mai mică ce poate fi procesată într-o tranzacție. Dacă este

necesar, protocolul și software-ul aferent pot fi modificate pentru a manipula cantități chiar mai mici.

Cum se numesc denominările bitcoinului?

Există multe discuții despre numirea acestor fracțiuni de bitcoini. Principalele candidate sunt:

1 BTC = 1 bitcoin
0,01 BTC = 1 cBTC = 1 centibitcoin (denumit și bitcent)
0,001 BTC = 1 mBTC = 1 milibitcoin (denumit și mbit sau milibit sau chiar bitmil)
0,000 001 BTC = 1 μBTC = 1 microbitcoin (denumit și ubit (pronunțat iu-bit) sau microbit)

Cele de mai sus aplică prefixele acceptate pe plan internațional (SI) pentru sutimi, miimi și milionimi. Există multe argumente împotriva cazului special pentru 0,01

BTC, deoarece este puțin probabil că va reprezenta vreodată ceva semnificativ, datorită faptului că economia Bitcoinului e în creștere (cu siguranță nu va fi

echivalentul a 0,01 USD, GBP sau EUR). În egală măsură, includerea unor denominări ale valutelor naționale (cum ar fi „cent”, „nickel” - 5 cenți US, „dime” - 10 cenți

US, „penny” - 1 cent GB, „liră”, „kopek” - 1/100 ruble ș.a.m.d.) este descurajată; aceasta este o monedă globală.

O excepție este „satoshi”-ul, cea mai mică denominare monetară posibilă.

0.000 000 01 BTC = 1 satoshi (pronunțat satóși)

nume dat în onoarea lui Satoshi Nakamoto, pseudonimul inventatorului Bitcoin

Pentru o privire de ansamblu a tuturor unităților definite ale Bitcoinilor (incluzându-le pe cele mai puțin comune sau de nișă), vezi secțiunea unități.

Discuții suplimentare pe acest subiect pot fi găsite pe forumuri (eng), aici:

Cum funcționează înjumătățirea când numărul devine foarte mic?

Recompensa va ajunge, într-un final, de la 0.00000001 BTC la zero și nu vor mai fi creați bitcoini noi.

Calcularea răsplatei per bloc se face prin schimbare către dreapta în biți a unui număr întreg de 64 biți, ceea ce înseamnă că este împărțit la doi și aproximat în jos.

Numărul întreg este egal cu valoarea în BTC * 100.000.000, deoarece, în mod intern în clientul software standard, toate soldurile în Bitcoin și valorile sunt stocate ca

și numere întregi non-negative (0 sau pozitive).

Cu o recompensă inițială de 50 BTC/bloc, vor fi necesare multe intervale a câte 4 ani pentru ca recompensa de bloc să ajungă la zero.

Cât timp va dura până vor fi generate toate monezile?

Ultimul bloc ce va genera monede va fi blocul #6.929.999, care în mod normal ar fi generat în anul 2140 (sau în preajma acestuia). Numărul total de bitcoini aflați în

circulație va rămâne atunci static, la 20.999.999,9769 BTC.

Chiar și dacă precizia permisă ar fi extinsă de la 8 decimale (câte sunt în prezent), numărul total al BTC în circulație va fi întotdeauna cu puțin sub 21 milioane

(presupunând că, în rest, totul rămâne la fel). De exemplu, cu o precizie de 16 decimale, în final vor fi 20.999.999,999999999496 BTC.

Dacă nu mai sunt generate monezi, se vor mai crea block-uri?

Desigur! Chiar și înainte ca generarea de monede să înceteze, folosirea comisioanelor de tranzacție va crea, cel mai probabil, noi blocuri,

mai valoroase pentru comisioane decât noile monede create. Când aceasta încetează, aceste comisioane vor menține posibilitatea de a folosi bitcoini și rețeaua Bitcoin.

Nu există o limită practică a numărului de blocuri care va fi minerit în viitor.

Dar dacă nu mai sunt generate monezi, ce se întâmplă când se pierd bitcoini? Nu ar fi o problemă?

Datorită legii economice a cererii și ofertei, atunci când mai puțini bitcoini sunt disponibili, cei rămași vor avea o cerere mai mare și prin urmare valoarea acestora

va fi mai mare. Așadar, pe măsură ce bitcoinii sunt pierduți, cei rămași vor crește într-un final în valoare, pentru a compensa. Pe măsură ce valoarea unui bitcoin

crește, numărul de bitcoini necesar cumpărării unui obiect descrește. Acesta este un model economic deflaționar. În timp ce valoarea medie a unei tranzacții se

reduce, acestea vor fi, probabil, denominate în subunități ale bitcoinului precum milibitcoini sau microbitcoini (vezi mai sus).

Protocolul Bitcoin folosește o bază a unităților de 1/100.000.000 (un „satoshi”), dar biți nefolosiți sunt disponibili în câmpurile protocolului, ce ar putea fi utili

pentru a stabili subdiviziuni chiar mai mici.

Dacă fiecare tranzacție este emisă prin rețea, atunci este Bitcoin scalabil?

Protocolul Bitcoin admite programe de tip client ce pot folosi platforma fără a descărca întregul istoric al tranzacțiilor. Pe măsura creșterii traficului și acest

lucru devine tot mai critic, implementări ale conceptului vor fi dezvoltate. Noduri de rețea complete vor deveni, pe viitor, un serviciu mai specializat.

Odată cu anumite modificări de software, noduri de Bitcoin complete vor putea ține pasul cu ușurință cu sisteme precum VISA sau MasterCard combinate, folosind resurse

fizice modeste (un singur server de vârf conform standardelor actuale). De notat este faptul că rețeaua MasterCard este structurată într-un fel similar Bitcoinului -

mai precis, o rețea de difuzare de tip „peer to peer” (legătură directă între utilizatori).

Economie

De unde provine valoarea bitcoinilor? Ce „susține” bitcoinii?

Bitcoinii au valoare pentru că sunt utili și pentru că sunt rari. Pe măsură ce vor fi acceptați de tot mai mulți comercianți,

valoarea lor se va stabiliza (eng). Vezi și lista paginilor care acceptă bitcoini.

Atunci când spunem că o valută este „susținută” de aur, ne referim la faptul că există promisiunea că poți să schimbi acea monedă pentru aur. Bitcoinii, la fel ca și

dolarii sau euro, nu sunt susținuți de nimic altceva în afară de varietatea comercianților care îi acceptă.

Esită o concepție greșită cum că bitcoinii și-ar lua valoarea din costul electricității necesare generării lor. Costul nu este tot una cu valoare - angajarea a 1.000 de

oameni pentru a săpa o groapă imensă în pământ ar putea fi costisitoare, dar nu și de valoare. De asemenea, deși raritatea este un necesar critic pentru o monedă utilă,

ea singură nu conferă valoare niciunui lucru. De exemplu, ampretele tale sunt rare, dar asta nu înseamnă că ele au o valoare de schimb.

În mod alternativ, este necesară adăugarea că, deși legea cererii și a ofertei se aplică, aceasta nu garantează valoarea bitcoinilor pe viitor. Dacă încrederea în

monedă este pierdută, atunci nu va mai conta dacă influxul nu va mai putea fi susținut. Cererea va pica, toți deținătorii încercând să scape de monezile lor. Un bun

exemplu al acestui lucru poate fi văzut la valutele naționale, în cazurile când statul în cauză s-a dizolvat și prin urmare, nu mai este creată valută (autoritatea

centrală ce se ocupă de acest lucru încetând a mai exista), cu toate acestea cererea pentru monedă scăzând drastic datorită dispariției încrederii în puterea de

cumpărare a acesteia. Desigur, bitcoinii nu au o autoritate centrală care să se ocupe de influxul monetar, dar acest lucru nu poate preveni erodarea confienței datorită

situațiilor ce nu sunt neapărat predictibile.

Este Bitcoin o bula?

Da, în același fel în care și euro și dolarul sunt. Ele au valoare doar în schimburile valutare și nu au vreo valoare intrinsecă. Dacă toți comercianții ar refuza,

dintr-o dată, acceptarea dolarilor, a euro sau a bitcoinilor, „bula” s-ar sparge și valoarea lor ar scădea la zero. Dar acest lucru este puțin probabil să se întâmple: chiar și în Somalia, unde guvernul a picat acum 20 de ani, [http://en.wikipedia.org/wiki/Somali_shilling shillingii

somalezi] (eng) încă sunt acceptați ca formă de plată.

Este Bitcoin o schemă piramidală/Ponzi?

Într-o schemă piramidală, fondatorii conving investitorii că vor face profit. Bitcoin nu aduce o astfel de garanție. Nu există vreo entitate centrală, doar indivizi ce

clădesc o economie.

O schemă ponzi/piramidală este un joc „cu sumă zero”. Cei ce o adoptă timpuriu pot doar să profite la pierderea celor ce-o fac târziu. Bitcoinii au posibilitatea

rezultatelor dublu câștigătoare. Cei ce adoptă moneda timpuriu pot profita de creșterea în valoare. Ceilalți și desigur, societatea în general, va profita de utilitatea

unei valute „de la egal la egal” (peer-to-peer) stabile, rapide, puțin costisitoare și larg acceptate.

Faptul că cei ce acceptă moneda devreme vor beneficia mai mult nu face din acest lucru o schemă piramidală. Toate investițiile bune în companii de succes au această

calitate.

Nu cumva Bitcoin favorizează pe nedrept investitorii inițiali?

Investitorii inițiali au un număr mare de bitcoini acum deoarece și-au asumat riscul și au alocat resurse într-o tehnologie inovativă și nedemonstrată. Prin acest

lucru, ei au ajutat sistemul Bitcoin să devină ceea ce este acum și ceea ce va fi în viitor (preferabil un sistem digital de plăți omniprezent). Este doar corect ca ei

să fie beneficiarii propriei investiții de succes.

În orice caz, orice bitcoin generat va schimba mâinile probabil de zeci de ori ca mediu de schimb, așadar profitul dobândit din distribuția inițială va fi insignifiant,

comparativ cu comerțul total datorat Bitcoin.

Pierderea de portofele și faptul că numărul de bitcoini este finit nu ar cauza deflație excesivă, distrugând Bitcoinul?

Griji datorate distrugerii sistemului Bitcoin de către sistemul deflaționist ce-l caracterizează nu sunt cu totul fondate. Spre deosebire de majoritatea valutelor,

bazate pe un model inflaționist, datorită faptului că instituțiile ce le susțin creează tot mai multe unități, rețeaua Bitcoin va trece cel mai probabil printr-o

deflație graduală odată cu trecerea timpului. Această monedă criptografică este unică prin faptul că doar o cantitate mică de unități va fi produsă vreodată (21 de

milioane, pentru exactitate), numărul acesta fiind stabilit încă de la conceperea proiectului, iar unitățile vor fi create la o rată predictibilă.

De asemenea, utilizatorii bitcoinilor sunt expuși unui pericol ce nu prezintă amenințări pentru orice altă monedă: dacă un deținător își pierde portofelul, banii săi se

pierd pentru totdeauna, dacă nu și-l găsește din nou, iar bitcoinii respectivi nu vor mai fi accesibili pentru nimeni, dispărând complet din circulație și devenind

practic de nefolosit. Pe măsură ce oamenii își pierd portofelele, numărul total de monezi utilizabile va scădea încetul cu încetul.

Prin urmare, platforma Bitcoin pare să întâmpine o problemă unică. În timp ce majoritatea valutelor sunt caracterizate de inflație în timp, Bitcoin va suferi, cel mai

probabil, opusul. Timpul va demonstra această pierdere irecuperabilă a unui număr tot mai mare de monede. Un număr deja mic va fi diminuat tot mai mult. Și pe măsură ce

rata de apariție a lor scade progresiv, legea cererii și a ofertei prezice că valoarea lor va crește continuu.

Astfel, conceptul Bitcoini este din nou „condamnat” să intre teritorii misterioase deoarece nimeni nu știe cu exactitate ce se întâmplă cu o monedă tot mai valoroasă.

Mulți economiști susțin că un nivel scăzut de inflație este un lucru bun pentru o monedă, dar niciunul nu cunoaște ce se întâmplă cu monedă ce suferă o ușoară deflație.

Deși acest lucru nu poate fi numit un fenomen rar, o deflație înceată și constantă este un lucru nemaiîntâlnit. Există multă speculație, dar nu există date

experimentale pentru a susține vreo teorie în defavoarea alteia.

Acestea fiind spuse, există un mecanism instaurat care să combată consecințele evidente. O deflație extremă ar face ca majoritatea monezilor să devină impractice: dacă

un singur dolar canadian ar putea aduce deținătorului său o mașină, cum ar putea cineva să cumpere, spre exemplu, o bomboană sau o pânine? Chiar și cu penny, acest

lucru ar aduce cumpărătorului mai mult din acestea decât ar putea transporta. Bitcoinii, în schimb, oferă o soluție elegantă: divizibiltate infinită. Bitcoinii pot fi

împărțiți în cantități atât de mici cât și-ar putea dori cineva. Așadar, indiferent cât de valoroși devin bitcoinii, un individ ar putea să-i comercializeze în

cantități practice

De fapt, divizibilitatea infinită ar trebui să permită sistemului să funcționeze în cazuri de pierderi extreme de portofele. Chiar dacă, în viitorul îndepărtat, un

număr seminifativ de oameni și le-ar pierde, astfel încât ar rămâne un singur bitcoin sau o fracție din acesta, sistemul ar trebui să continue să existe fără probleme.

Nimeni nu poate susține cu certitudine ce se va întâmpla, dar deflația s-ar putea dovedi a fi o amenințare mult mai mică decât s-ar aștepta multe persoane.

Pentru mai multe informații, vezi și pagina spiralei deflaționiste.

Dar dacă cineva ar cumpăra fiecare bitcoin existent?

Piețele Bitcoin sunt competitive, iar asta înseamnă că prețul unei monede va crește sau scădea în funcție de cererea și oferta la anumite niveluri de preț. Doar o mică

parte a bitcoinilor creați până în prezent se găsesc în piețele de schimb valutar. Deci, deși tehnic vorbind, un cumpărător foarte înstărit ar putea cumpăra toată

oferta existentă la un moment dat, în afara cazului în care restul deținătorilor de monezi ar dori să vândă acestei entități, chiar și cei mai bogați și determinați

cumpărători nu ar putea să-i dețină pe toți.

Adițional, noi bitcoini sunt creați zilnic și vor continua să fie creați în deceniile următoare. Rata la care aceștia sunt creați va scădea la valori insignifiante. Cei

ce minează nu sunt obligați să-și vândă monedele, prin urmare nu toate acestea vor ajunge pe piețele valutare.

Cu toate acestea, această situație nu sugerează că piețele nu sunt vulnerabile manipulărilor de preț. Nu este necesară o cantitate mare de bani pentru a determina

creșterea sau scăderea de preț, prin urmare bitconii rămânând niște active volatile.

Dacă cineva creează un nou lanț de blocuri (block chain), sau o nouă monedă digitală care scoate Bitcoinul din uz?

Faptul că lanțul de blocuri (block chain-ul) nu poate fi cu ușurință bifurcat reprezintă unul dintre punctele centrale ale mecanismelor de securitate ale rețelei

Bitcoin. Având alegerea dintre două lanțuri diferite, o aplicație-miner va alege întotdeauna cel mai lung - adică cel cu hash-ul cel mai complex. Prin urmare, acest

lucru asigura faptul că fiecare utilizator poate să-și cheltuie monedele o singură dată și nimeni nu este înșelat.

Ca o consecință a structurii lanțului de blocuri pot exista, la orice moment dat, multe sumb-ramuri, iar posibilitatea există întotdeauna ca o tranzacție să fie supra-

scrisă de cea mai lungă ramură, dacă a fost înregistrată într-una mai scurtă. Cu toate acestea, cu cât este o tranzacție mai veche, cu atât sunt mai mici șansele ca

aceasta să fie ștearsă și înlocuită de către sistem și cu atât mai mari șansele să devină permanentă. Deși noul lanț este o prevenție a cheltuirii mai multor bitcoini

decât cineva deține, acest lucru înseamă și că tranzacțiile pot fi, din greșeală, nulificate.

Un nou lanț ar face ca rețeaua să devină vulnerabilă atacurilor de tip „dublă cheltuire”. Cu toate acestea, crearea unui lanț nou și viabil prezintă

o dificultate considerabilă, iar posibilitatea nu prezintă un risc atât de ridicat.

Precum s-a menționat, Bitcoin va alege întotdeauna lanțul de blocuri mai lung și va determina lungimea relativă a celor două ramuri distincte în funcție de

complexitatea funcțiilor criptografice de tip „hash”. Dat fiind faptul că hash-ul fiecărui bloc nou este creat din blocul ce l-a precedat, pentru a crea un bloc cu o

funcție mai complexă, un posibil atacator ar trebui să aibe un rezultat de computare mai mare decât cel al întregii platforme Bitcoin din monentul bifurcației până la

cel mai nou bloc pe care acel atacator ar încerca să-l înlocuiască. Concluzia logică ar fi că o astfel de acțiune ar necesita o putere enormă de procesare și deoarece

Bitcoin este în continuă creștere, această putere va crește odată cu trecerea timpului.

O amenințare distinctă și reală asupra sistemului este dezvoltarea altor valute virtuale, superioare, lucru ce ar înlătura treptat Bitcoin, făcându-l învechit și fără

valoare.

Un volum vast de gândire atentă și ingeniozitate a intrat în dezvoltarea Bitcoin, însă acesta este primul din „rasa” sa, un prototip, și este vulnerabil competitorilor

mai evoluați. În prezent, niciun rival suficient de amenințător nu a ieșit la iveală. Bitcoin rămâne, în primul rând, o formă de valută virtuală privată, dar nimeni nu

poate oferi vreo garanție că acesta își va reține poziția. Istoria internetului ne arată că, după ce timpul le scot la iveală minusurile, astfel de sisteme sunt

întotdeauna înlocuite de unele cu aceleași fundamente. Hi5 sau Myspace au suferit sorți similare odată cu popularizarea Facebook, declinul Napster a însemnat

ascensiunea Limewire, Bearshare și sistemului bittorrent (cu aplicațiile aferente), iar Skype-ul aproape că a zdrobit ultimii discipoli ale programelor de tip mesager.

Ar putea suna prevestitor, însă e de luat aminte faptul că introducerea de noi monede virtuale mai bune nu va aduce neapărat la „decesul” bitconilor. Dacă rețeaua va

rămâne suficient de întemeiată înainte de apariția unei noi generații de valute private on-line ce vor obține o acceptare la scară largă și o stabilitate generală,

acestea nu vor putea fi considerate amenințări reale, chiar dacă susțin a avea un model superior. Acest lucru este cunoscut drept „efectul rețelei”.

Este Bitcoin susceptibil manipulării valorii sale?

Capitalizarea de piață a Bitcoin, în prezent la aflată la un nivel scăzut, este echivalentă cu faptul că orice investitor cu buzunarele suficient de adânci poate

schimba/manipula semnificativ rata de schimb. Este aceasta o problemă?

Este o problemă doar dacă dumneavoastră ați investi în monedă pentru o perioadă scurtă de timp. Un manipulator nu-i poate schimba proprietățile fundamentale. Pe o perioadă de 5-10 ani, câștigul dumneavoastră total ar fi deasupra oricăror pierderi datorate

manipulării pieței.

Efectuarea și primirea de plăți

De ce trebuie să aștept 10 minute înainte să pot cheltui banii primiți?

10 minute reprezintă intervalul mediu de timp necesar găsirii unui bloc. Acest interval poate fi semnificativ mai mic sau mai mare depinzând de şansă; 10 minute

reprezintă timpul mediu.

Puteţi vedea cât au durat toate tranzacţiile recente aici: BitcoinStats.org.

Blocurile (numite "confirmări" in GUI) reprezintă modul în care reţeaua Bitcoin ajunge la un consens referitor la cine şi ce anume deţine. Odată ce un bloc este

găsit toată lumea este de acord că tu deţii acele monezi, deci le poţi cheltui din nou. Până atunci, este posibil ca unele noduri ale reţelei să creadă altceva, dacă

cineva atentează să fraudeze sistemul printr-o încercare de a inversa o tranzacţie. Cu cât o tranzacţie are mai multe confirmări, cu atât mai mic este riscul unei

astfel de tentative. Doar 6 blocuri sau 1 oră este îndeajuns pentru a face această tentativă de inversare a unei tranzacţii impractică din punct de vedere

computaţional. Paralel, este o îmbunătăţire majoră faţă de actualele carduri de credit unde chargeback-urile pot apărea şi după trei luni de la tranzacţia iniţiala!

Intervalul de zece minute a fost ales special de Satoshi Nakamoto ca un compromis între intervalul de propagare al noilor blocuri în reţelele mari şi puterea de

calcul irosită din cauza scindărilor in blockchain. Pentru o explicaţie tehnică amănunţită, citiţi lucrarea tehnică originală

scrisă de Satoshi Nakamoto.

Trebuie să aştept că tranzacţiile mele să fie confirmate pentru a cumpăra sau vinde lucruri folosind Bitcoin?

DA, trebuie, dacă tranzacţia este non-recourse(cu răspundere limitată). Software-ul de referinţă Bitcoin(clientul original conceput de Satoshi Nakamoto) nu

marchează tranzacţiile ca fiind confirmate decât după ce au trecut 6 blocuri(confirmări). Pe măsură ce tranzacţiile ajung tot mai adânc în blockchain devin din ce în ce

mai non-reversibile dar există riscul de a fi reversibile înainte de prima confirmare. Un număr de 2 până la 6 confirmări sunt recomandate pentru situaţii non-recourse

depinzând de valoarea tranzacţiilor în cauză.

De obicei cei care adresează această întrebare se referă la aplicaţii ca supermarketuri. Aceasta în general este o situaţie recourse(cu deplină incredere): dacă cineva

încearcă să facă un double-spend(să cheltuiască aceiasi bani de două ori) într-o tranzacţie faţă în faţă s-ar putea să aibă succes de câteva ori, dar probabilistic

vorbind una dintre aceste tentative va fi observată, iar penalizarea sau amenda va fi de ceva ori mai scumpă decât valoarea unei astfel de tentative.

Cheltuirile duble ar putea reprezenta o problemă pentru un automat de sucuri aflat într-o zonă cu trafic scăzut şi fără camere de supraveghere în proximitate. Un astfel

de automat nu ar trebui să onoreze plăti ce au 0 confirmări, şi ar trebui să folosească în schimb un alt mecanism pentru a valida astfel de tranzacţii, a se citi

articolul acesta pentru alternative.

Aplicaţii ce necesită o procesare a plăţii imediată, că supermarketurile sau automatele de sucuri, trebuie să calculeze riscurile. Acesta este un exemplu de inversare a

unei tranzacţii neconfirmate:

Un atac Finney, în care atacatorul minează un bloc conţinând o mişcare de monezi către el însuşi. Îndată ce acesta găseşte soluţia

blocului, se grăbeşte să facă o tranzacţie cu cineva, apoi emite blocul în reţea, astfel luându-şi monezile înapoi. Acest atac este un risc în principiu pentru bunurile

ce sunt trimise imediat, cum ar fi bunuri virtuale ca descărcarea unor melodii sau schimburile valutare. Deoarece atacatorul nu poate alege timpul exact al atacului,

acesta nu este un risc pentru supermarketuri de exemplu, unde atacatorul nu poate alege exact momentul plăţii(din cauza cozilor, etc). Atacul poate eşua dacă cineva

găseşte un bloc conţinând tranzacţia respectivă înainte ca atacatorul să emită blocul său reţelei. Acesta este motivul pentru care comercianţii, pentru a diminua acest

risc, cer clienţilor să aştepte un interval de timp mai mic decât o confirmare.

Deoarece şansa de reuşită al acestui atac nu este chiar inexistentă, comercianţii ce doresc să vândă lucruri automat şi instant ar putea calcula în preţ şi acest risc

de fraudă, sau să folosească o asigurare.

Cineva mi-a trimis bitcoini şi nu au ajuns! Unde sunt?

Nu te panica! Există un număr de motive pentru care bitcoinii tăi nu au apărut încă, şi un număr de metode pentru a diagnostica problema.

În primul rând, dacă foloseşti clientul Bitcoin-Qt asigură-te că este sincronizat în totalitate.

De asemenea, s-ar putea ca tranzacţia să nu fi fost inclusă încă într-un bloc.

Tranzacţiile în desfăşurare(pending) se pot verifica accesând here şi căutând adresa respectivă. Dacă tranzacţia este listată acolo este doar o

chestiune de timp până ce va fi inclusă într-un bloc şi să apară în client.

Dacă tranzacţia include monezi ce au fost incluse într-o tranzacţie recentă este posibil să fie considerată o tranzacţie cu prioritate scăzută. De asemenea,

tranzacţiile pot dura mai mult dacă taxa de tranzacţie nu a fost suficient de mare. Dacă nu există deloc o taxa inclusă, tranzacţia ar putea fi încadrată ca una de

prioritate foarte scăzută şi poate dura ore sau chiar zile până va fi inclusă într-un bloc.

De ce adresa mea de Bitcoin se schimbă?

De fiecare dată când adresa afişată la "Your address" primeşte o tranzacţie, Bitcoin-Qt o înlocuieşte cu o nouă adresa. Acest lucru se produce pentru a încuraja

utilizatorii să folosească o adresă nouă pentru fiecare tranzacţie, fapt ce îmbunătăţeşte anonimitatea. Toate adresele folosite înainte sunt încă folosibile: ele

pot fi accesate în "Settings -> Your Receiving Address".

Cât va costa taxa de tranzacţie?

Unele tranzacţii ar putea necesita taxă de tranzacţie(transaction fee) pentru a putea fi confirmate inntr-un timp relativ mai scurt. Taxa de tranzacţie este

procesată şi primită de către minerii de Bitcoin. Clientul Satoshi va estima valoarea taxei de tranzacţie atunci când această taxă trebuie plătită.

Taxa este adăugată sumei totale tranzactionte. De exemplu, dacă sunt trimişi 1.234 BTC şi clientul necesită o taxă de tranzacţie în valoare de 0.0005 BTC, atunci 1.2345

BTC vor fi retraşi din bălanţa portofelului şi adresa unde bitcoinii au fost trimişi va primi o sumă de 1.234 BTC.

Taxa de tranzacţie poate fi cerută pentru că unele tranzacţii par a fi atacuri de tip denial of service asupra

reţelei Bitcoin. De exemplu, poate fi greu de transmis sau poate recicla bitcoini deja primiţi. Bitcoin-Qt va încerca să anuleze generarea de

tranzacţii grele, dar nu este capabil întotdeauna să o facă: Fondurile din portofel ar putea fi noi sau compuse din multe plăti mici.

Deoarece taxa de tranzacţie este corelată cu cantitatea de date pe care o reprezintă tranzacţia şi nu cu numărul de bitcoini trimişi, taxa poate părea extrem de mică

(0.005 BTC pentru un transfer de 1,000 BTC) sau nedrept de mare(0.004 pentru o plata de 0.02 BTC, mai exact 20%). Dacă sunt primite sume foarte mici(de exemplu sume

mici provenite dintr-un pool de minerit) atunci taxa de tranzacţie va fi mai mare decât atunci când tranzacţiile urmează un sablon convenţional unui utilizator de rând.

Începând cu Bitcoin 0.5.3 taxa de tranzacţie nu va fi mai mare de 0.05 BTC. Pentru majoritatea utilizatorilor nu este necesară nici o taxa. Dacă o taxă de tranzacţie

este totuşi cerută, această va fi în principiu de 0.0005 BTC.

Ce se întâmplă atunci când cineva îmi trimite bitcoini şi calculatorul meu este închis?

Bitcoinii nu sunt "trimişi" în portofel; în schimb acest termen este folosit pentru a putea folosi moneda fără ca oamenii să trebuiască să înveţe noi concepte.

Portofelul este necesar doar atunci când se vrea a se cheltui bitcoinii primiţi.

Dacă sunt trimise monezi atunci când programul de tip portofel este închis, atunci când va fi deschis, monezile vor apărea în portofel că şi cum de-abia au fost

primiţi. Mai precis, monezile vor apărea după ce portofelul se va sincroniza, aflând despre tranzacţiile ce s-au petrecut în timpul în care acesta a fost închis.

Cât durează "sincronizarea" clientului Bitcoin după ce este instalat? De ce se întâmplă asta?

Clientul cel mai popular, cel descărcat de pe [bitcoin org] implementează un "full node" Bitcoin: Poate executa orice abilitate a sistemului

P2P Bitcoin. Nu este un simplu "client", sau portofel. Unul dintre principiile din spatele operării de "full nodes" Bitcoin este că nu se presupune că ceilalţi

participanţi au urmat regulile sistemului Bitcoin. În timpul sincronizării, programul procesează istoricul tranzacţiilor Bitcoin şi se asigură că toate regulile

sistemului Bitcoin au fost urmate corect.

În condiţiile unei operări normale, după sincronizare, programul ar trebui să folosească o cantitate infimă de resurse în calculatorul gazdă.

Atunci când programul de tip portofel este instalat pentru prima dată, validarea sa iniţială(sincronizarea) necesită multă muncă din partea hard disk-ului

calculatorului, aşa că timpul necesar sincronizării depinde de viteza hdd-ului şi, într-o mai mică măsură, de viteza procesorului. În medie durează cam o zi. Având în

vedere că sincronizarea durează destul de mult, se pot verifica setările de power saving pentru a se asigura că hdd-ul nu este setat să se oprească după câteva ore

de standby. Se poate folosi programul Bitcoin în timpul sincronizării, dar nu se pot vedea tranzacţiile recente până ce clientul nu s-a sincronizat până la data acelor

tranzacţii.

Dacă acest proces durează prea mult, se poate descărca blockchain-ul presincronizat de la [http://eu2.bitcoincharts.com/blockchain/

http://eu2.bitcoincharts.com/blockchain/]. Alternativ, se poate folosi un client alternativ "lite" cum ar fi [Multibit] sau

[Electrum], deşi aceşti clienţi teoretic ar putea fi mai puţin siguri şi nu contribuie la binele reţelei P2P.

Reţea

Trebuie să-mi configurez firewall-ul pentru a putea folosi Bitcoin?

Bitcoin se va conecta cu alte noduri ale reţelei folosind de obicei portul TCP 8333. Vor trebui permise conexiunile TCP de ieşire prin portul 8333 pentru a permite

clientului Bitcoin să se conecteze la cât mai multe noduri. Testnet foloseşte portul TCP 18333, în loc de 8333.

Pentru a limita regulile firewall-ului la doar câteva IP-uri, se pot găsi noduri stabile folosind lista nodurilor de rezervă.

How does the peer finding mechanism work?

Bitcoin finds peers primarily by forwarding peer announcements within its own network and each node saves a database of peers that it's aware of, for future use. In

order to bootstrap this process Bitcoin needs a list of initial peers, these can be provided manually but normally it obtains them by querying a set of DNS domain names

which have automatically updated lists, if that doesn't work it falls back to a built-in list which is updated from time to time in new versions of the software. There

is also an IRC based mechanism but it is disabled by default.

Minerit

Ce este mineritul?

Mineritul este procesul prin care putere de calcul este folosită pentru a securiza tranzacții Bitcoin împotriva inversării și introducerea a noi bitcoini în sistem.

Tehnic vorbind, mineritul reprezintă calcularea unui șir hash a unui cap de bloc (block header) ce include, printre altele, o referință către blocul precedent, un

șir hash al unui set de tranzacții și un număr criptografic de tip nonce. Dacă valoarea șirului hash se dovedește a fi mai mic decât Țintă (care este

invers proporțională Dificultate), un bloc nou se fomează și minerul primește bitcoinii nou-generați (25/bloc la nivelurile actuale). Dacă funcția hash

nu este mai mică decât ținta actuală, o nouă valoare nonce este probată, și un nou șir hash este calculat. Acest lucru este efectualt de milioane de ori per secundă, de

către fiecare miner.

Este mineritul folosit pentru vreo computație utilă?

Calculele efectuate de către mineri sunt interne rețelei Bitcoin și nu sunt legate de vreun alt proiect de computare distribuită. Ele au scopul de a securiza rețeaua,

lucru ce le face utile.

Nu este acest proces o risipă de energie?

Cheltuirea energiei pe crearea și securizarea unui sistem monetar liber este departe de a fi o risipă. De asemenea, serviciile necesare operării structurilor monetare

curente, cum ar fi băncile sau companiile de carduri (de credit/debit), de asemenea consumă energie, probabil mai mult decât o face platforma Bitcoin.

De ce nu folosim aceste calcule, de asemenea folositoare, în alte scopuri?

Pentru a furniza securitate rețelei Bitcoin, ansamblul de calcule implicate trebuie să aibă anumite [http://bitcoin.stackexchange.com/questions/5617/why-are-bitcoin-

calculation-useless/5618#5618trăsături foarte specifice] (eng). Acestea sunt incompativile pentru redirecționarea puterii de calcul către alte scopuri.

Cum putem opri minerii de la a crea blocuri cu zero tranzacții?

Stimulentul pentru mineri de a include tranzacții este în comisionul ce le însoțește. Dacă ar fi să implementăm un număr minim de tranzacții per bloc, ar fi banal ca un

miner să creeze și să includă tranzacțiile doar pentru a trece de acel prag. Pe măsură ce rețeaua se maturizează, răsplata/bloc scade, iar minerii devin tot mai

dependenți de comisioane pentru a-și acoperi cheltuielile, problema de blocuri cu zero tranzacții scăzând, în acest fel, în timp.

Cum ajută sistemul „proof-of-work” la securizarea platformei?

Pentru a avea o idee generală asupra procesului de minerit, imaginați-vă următoarea schemă:

 payload (=sarcina utilă) = <date legate de anumite evenimente din rețeaua Bitcoin>
 nonce = 1
 hash = SHA2 ( SHA2 ( payload + nonce ) )

Calculele efectuate de către un miner constau în creșterea factorului nonce în mod repetat, până când funcția hash furnizează o valoare care care proprietatea

rară de a fi sub un anumit prag-țintă (cu alte cuvinte: Hash-ul „pornește de la un anumit număr de zerouri”, dacă este afișată forma sa cu o lungime fixată de

caractere, folosită în mod tipic).

Precum se poate observa, procesul de minerit nu calculează ceva în mod special. Încearcă pur și simplu să găsească un număr (numit nonce), pe care - în combinație cu

payload-ul - rezultă într-un șir hash cu proprietăți speciale.

Avantajul folosirii unui astfel de mecanism constă în faptul că este foarte ușor de a verifica un rezultat: Dată fiind încărcătura utilă (payload-ul) și un nonce

specific, doar o singură apelare a funcției hash este necesară pentru a verifica dacă hash-ul are proprietățile necesare. Deoarece nu există vreo altă cale

cunoscută de a găsi aceste hash-uri decât prin atacurile de tip „forță brută” (brute force), această modalitate poate fi folosită drept „dovadă a muncii” (proof of

work) cum că cineva a investit suficientă putere de calcul pentru a găsi nonce-ul corect pentru acest payload.

Această trăsătură este mai apoi folosită în rețeaua Bitcoin pentru a securiza diverse aspecte. Un atacator ce dorește să introducă diferite date cu caracter malițios în

rețea, va trebui să furnizeze acest proof of work înainte ca datele să fie acceptate, iar, atâta timp cât mineri onești vor a vea mai multă putere de calcul, pot

întotdeauna depăși un atacator.

Vezi și articolele despre Hashcash (eng) și Sistemul proof-of-work (eng) și

SHA2 (eng) pe Wikipedia.

De ce a fost scoasă opţiunea "Generate coin" din clientul software original?

În faza incipientă a Bitcoin, era uşor pentru oricine să găsească noi blocuri folosind procesoare standard. Cum din ce în ce mai multe persoane au început să mineze,

dificultatea de a găsi noi blocuri a crescut atât de mult încât timpul mediu pentru un procesor să găsească un bloc putea ajunge la mulţi ani de zile.

La fel şi în cazul plăcilor video. Momentan, este rentabil mineritul doar cu aparatură dedicată mineritului de BTC, anume ASIC. Din moment ce folosirea procesorului

pentru a mineri a devenit nefolositoare, a fost scoasă ca opţiune din GUI-ul programului original.

Securitate

Este posibil ca minerii să conspire pentru a-și oferi bani sau pentru a schimba fundamental natura Bitcoin?

Există două întrebări aici. Haideți să le tratăm separat.

Se poate ca minerii să formeze găști pentru a-și oferi bani?

Mineritul în sine este procesul prin care noi blocuri sunt create și adăugate lanțului de blocuri. Fiecare bloc conține o listă a tuturor tranzacțiilor ce au avut loc de-a lungul întregii rețele Bitcoin de când ultimul bloc a fost creat, precum și un șir hash al precedentului bloc. Blocurile noi sunt „minerite” sau, mai degrabă, generate, de către aplicațiile Bitcoin care ghicesc în mod corect secvențe de caractere în coduri numite „hash”-uri, create folosind informația din blocurile precedente. Utilizatorii Bitcoin pot descărca aceste aplicații specializate, lucru ce le permite să-și dedice o parte din puterea de procesare, indiferent de dimensiunea acesteia, găsirii acestor șiruri în hash-ul blocului precedent.

Oricine găsește primul rezolvarea, creând astfel un nou bloc, este remunerat cu o sumă anume de bitcoini. Lanțul de blocuri este una dintre cele două structuri ce securizează platforma Bitcoin, cealaltă fiind sistemul de criptare cu chei publice, pe care se bazează tranzacțiile sistemului. Lanțul de blocuri asigură nu doar că orice tranzacție care s-a efectuat este înregistrată, dar și că fiecare tranzacție este stocată pe calculatorul oricui dorește să dețină această informație relevantă. Foarte mulți utilizatori au un istoric al fiecărei tranzacții în bitcoin ușor de accesat pentru ei în orice moment, iar oricine dorește poate obține această informație cu ușurință. Aceste lucruri fac ca rețeaua să fie extrem de greu de păcălit.

Sistemul Bitcoin necesită o putere de procesare considerabilă pentru a rula, iar, datorită faptului că deținătorii celor mai potente astfe de mașinării pot obține cele mai multe răspunsuri corecte la problemele criptografice, aceștia vor fi cel mai bine remunerați. Fiecare răspuns valid oferă în prezent 25 bitcoini, iar cum aceștia valorează semnificativ în momentul de față (deși cursul încă fluctuează), fiecare miner ce câștigă orice sumă de bitcoini, face bani. Anumiți mineri se angajează în această activitate pe cont propriu; alții preferă să se unească în „pool”-uri, adică locuri unde toți cei ce contribuie împart profiturile.

Prin urmare, primul răspuns este un vehement „da” - nu doar pot minerii să se unească pentru a face bani, ci platforma îi încurajează să o facă. Pool-urile Bitcoin reprezintă convenții de comun acord, iar acest lucru nu implică lipsa de onestitate sau activități secrete din partea acestora.

Desigur, întrebarea reală este:

Se poate ca acest lucru să fie făcut fără a putea fi sancționat de către dezvoltatorii Bitcoin? Există vreo cale de a prăda rețeaua și a crea mulți bani necinstit?

Bitcoin nu este un sistem desăvârșit. Se poate trișa, dar acest lucru este extrem de dificil. Arhitectura lui a fost concepută pentru a eluda câteva dintre problemele centrale ale valutelor moderne - mai precis, faptul că încrederea acestora este strâns legată de oameni care nu ar putea avea în minte cele mai bune interese pentru utilizatori. Orice altă monedă (în afară de cele criptografice) este controlată de mari instituții, ce țin evidența a ce se face cu aceasta și felurile în care valoarea i se poate manipula. Iar valoarea oricărei alte monede este dată de faptul că oamenii au încredere în instituția ce o controlează.

Bitcoin nu cere utilizatorilor săi să aibe încredere în vreo instituție. Securitatea modelului se bazează pe criptografie ca parte integrată în structura proprie, una disponibilă și accesibilă tuturor. În loc de o entitate ce ține contabilitatea tuturor tranzacțiilor, acest lucru este făcut de către întreaga rețea, astfel încât bitcoinii sunt uluitor de dificil de furat sau dublu-cheltuit. Bitcoinii sunt creați într-o manieră regulată și predictibilă, de către mulți utilizatori diferiți, astfel încât nimeni nu poate decide să creeze cu mult mai mulți pentru a le scădea din valoare. Pe scurt, Bitcoin este gândit să fie un aparat lipsit de inflație, cheltuială dublă și complet distribuit.

Cu toate acestea, există câteva moduri prin care cineva poate obține bitcoini necinstit. În primul rând, o astfel de persoană ar putea fura cheile private. Sustragerea acestora nu este un lucru pe care securitatea Bitcoin a fost proiectată să o prevină: acesta revine utilizatorilor. Criptografia, însă, este gândită astfel încât este imposibilă deducerea cheii private a cuiva din cea publică. Atâta timp cât o păstrezi secretă, nu trebuie să îți faci prea multe griji în legătură cu aceasta. Mai mult de atât, o entitate ar putea crea - teoretic - un nou lanț de blocuri, dar, datorită felului în care acesta este construit, acțiunea respectivă ar fi extrem de dificil de înfăptuit și ar necesita o putere enormă de procesare. O explicație completă asupra dificultăților implicate poate fi găsită în articolul despre lanțul de blocuri.

Bitcoin ar putea fi jecmănit - dar împlinirea acestui fapt ar fi extrem de grea și ar necesita o expertiză considerabilă și o putere de procesare covârșitoare. Iar acest lucru devnie tot mai greu, odată cu trecerea timpului. Bitcoin nu este impenetrabil, dar este suficient de puternic încât pune orice îngrijorări reale la periferie.

Ar putea minerii schimba fundamental natura Bitcoin?

Din nou, aproape sigur nu. Bitcoin este o rețea distribouită, așadar orice schimbări implementate sistemului trebuiesc acceptate de către toți utilizatorii. Cineva ce încearcă să schimbe felul în care Bitcoinii sunt generați ar trebui să convingă fiecare utilizator să descarce și să folosească software-ul furnizat de acesta - prin urmare, singurele schimbări ce ar avea loc ar fi cele care ar avantaja, în mod egal, toți utilizatorii.

În concluzie, este aproape imposibil ca cineva să schimbe funcționarea Bitcoin în avantajul său. Dacă utilizatorilor le displac noile reguli, aceștia nu le vor adopta, opusul fiind la fel de valid, cazul din urmă avantajându-i pe toți în mod egal. Desigur, se poate imagina o situație în care cineva reușește să forțeze schimbările dorite în sistem, oferindu-și un avantaj pe care nimeni nu-l va observa, dar - având în vedere faptul că Bitcoin este un model structural relativ simplu - este foarte puțin probabil ca orice schimbare majoră să aibă loc fără ca cineva să o remarce întâi.

Faptul că astfel de modificări sunt așa de greu de întreprins certifică natura complet distribuită a Bitcoin. Orice monedă controlată central poate fi modificată de către agenția emitentă fără consensul adepților săi. Bitcoin nu are vreo autoritate centrală, prin urmare transformările au loc doar la dorința întregii comunități. Dezvoltarea Bitcoin reprezintă un fel de evoluție colectivă; prima de acest fel în râdul valutelor.

Ajutor

Aş vrea să aflu mai multe. Unde aş putea găsi mai multe informaţii?

Citiţi introducerea
Citiţi şi postaţi pe Bitcointalk.org România
Accesaţi canalele IRC Bitcoin
Vizitaţi şi daţi un Like paginii de Facebook Bitcoin România